Proiectul de lege privind implementarea măsurilor restrictive internaționale împotriva persoanelor implicate în fapte ce au atentat la drepturile fundamentale ale omului, la democrație și la statul de drept (Legea Magnitsky) (număr unic 950/MJ/2022), înregistrat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova își are originea din sistemul de drept al Statelor Unite ale Americii și urmărește scopul aplicării unor măsuri restrictive de ordin administrativ, economic și de alt gen, față de cetățenii străini și apatrizi în privința cărora nu poate fi aplicată legea națională a statului care a adoptat și a pus în aplicare legea prenotată.
Cu toate acestea, proiectul de lege supus examinării extinde cercul subiecților pasibili aplicării restricțiilor, prin includerea și a persoanelor fizice (cetățeni ai Republicii Moldova) și juridice din țară, fără a fi specificat că se limitează doar la persoanele fizice și juridice străine.
O asemenea abordare contravine prevederilor constituționale ale Republicii Moldova, or, prin art. 21 din Constituție este legiferată prezumția nevinovăției, care stabilește că orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale.
Examinând conținutul legii putem observa că se creează premisa de a aplica restricții, de puterea executivă, fără parcurgerea unui proces judiciar veritabil și caracteristic statului de drept.
Mai mult ca atât, odată cu ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Republica Moldova și-a asumat obligația de a garanta respectarea drepturilor și libertăților definite în Convenția respectivă și Protocoalele sale, inter alia dreptul la un proces echitabil, dreptul de nu fi condamnat pentru o acțiune sau omisiune care nu constituie infracțiune potrivit dreptului național sau internațional, dreptul la un remediu efectiv, protecția proprietății, interzicerea discriminării, ș.a.
Astfel, se evidențiază intenția puterii executive de a utiliza instrumentele de politică externă a altor state aplicate față de state terțe și cetățenii străini, cu scopul de sancționa proprii cetățeni și persoanele juridice pentru încălcările săvârșite pe teritoriul Republicii Moldova, în afara unui mecanism juridic care ar garanta respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Este îngrijorător faptul că persoanele juridice, conform art. 4 punctelor 5) și 6) din proiectul de lege, cad sub incidența măsurilor restrictive, în contextul furnizării de sprijin sau participării la comiterea încălcărilor restrictive, asocierii cu subiecții care au comis încălcări restrictive, fără o previzibilitate a modului de evitare a încălcărilor pasibile sancționării.
La moment nu există un mecanism reglementat legal care ar permite persoanelor juridice să aprecieze și să evite următoarele situații: că unul din fondatori care deține, personal sau prin persoane interpuse, mai mult de 50% din acțiuni sau cote-părți, a comis încălcări pasibile sancționării restrictive; că beneficiarul efectiv este sau a fost în ultimii zece ani o persoană care a comis încălcări pasibile sancționării restrictive; că persoanele fizice sau juridice cu care are sau a avut în ultimii cinci ani relații comune de afaceri, sau beneficiarul efectiv al persoanelor juridice respective, au comis încălcări pasibile sancționării restrictive; că inițiază sau a inițiat în ultimii cinci ani raporturi juridice pentru apariția sau stingerea unor drepturi sau obligații la indicația sau în interesul persoanelor fizice sau juridice care au comis încălcări pasibile sancționării restrictive.
Totodată, prin proiectul de lege se instituie efectul retroactiv al acesteia, fiind reglementată posibilitatea sancționării persoanelor juridice pentru faptele comise până la data intrării în vigoare a acestei legi, ceea ce este contrar tuturor prevederilor legale naționale și internaționale.
În finalitate, cadru juridic respectiv creează premise favorabile imixtiunii puterii executive în mediul de afaceri, condiționând subrogarea acestuia, comiterea actelor de corupție și diminuarea climatului investițional.