PE SCURT despre război

OPINIE

Contraofensiva Ucraineană în nord-est și în sud a readus războiul în atenția publicului internațional cam obosit de subiect și vădit iritat de propaganda austerității. Pe acest fundal noile „tensiuni” între Armenia și Azerbaidjan, care de fapt au reprezentant un război-fulger, au trezit o groază de supoziții, precum și o reacție promptă a comunității internaționale.

Război înghețat

Ruși, americani, turci, francezi, UE, OSCE și ONU. Premierul armean Pashinyan a vorbit cu Putin și cu Blinken și a reușit să obțină o reuniune de urgență (pe online) a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). De notat că organizația poziționată drept alianță militară a demonstrat un răspuns rapid pentru a dispersa demonstrațiile violente din Kazahstan în ianuarie 2022, însă nu a ajutat Armenia nici în timpul războiului din 2020, nici în actuala escaladare. Acțiunile OTSC se reduc la detașarea Secretarului General în zonă pentru evaluarea situației și prezentarea unui raport șefilor de state-membre ale organizației.

Mâna Moscovei

Deja la 9:00 dimineața ostilitățile au fost oprite. Casa Albă a admis meritul Moscovei în medierea încetării focului, iar Departamentul de Stat a sugerat că escaladarea între Armenia și Azerbaidjan nu ar fi în interesul Rusiei.

Nu pare să fie nici în interesul vreuneia din țările implicate în conflict, pentru că nici o parte nu câștigat teren. Au murit oameni și, potrivit informațiilor publicate, a fost distrusă infrastructura civilă în Armenia. SUA, Rusia și UE au fost atenți în declarații și au chemat părțile să înceteze focul și să-și retragă forțele.

Poziția Washingtonului este de decuplare a conflictului armeano-azer de războiului ucrainean. SUA neagă că Moscova ar fi redislocat pacificatorii ruși din zona conflictului armeano-azer în Ucraina urmare a înfrângerilor din regiunea Kharkiv. Nu lucrează nici logica inversă, pentru că Moscova nu a avut nevoie de forțe suplimentare pentru a stabiliza situația din Caucaz.

Calcule politice

Indiferent de autorii escaladării în Caucazul de sud, conflictul apare ca o oportunitate pentru Rusia să reintre în circuitul afacerilor internaționale. Paralela cu 2014 vine involuntar în minte. Atunci exact în momentul când părea la un pas să devină paria în lume după anexarea Crimeii, Rusia a intrat în Siria să facă ordine și a ajustat puțin reputația șifonată pe arena internațională. Acum lucrurile au degradat mult mai puternic, însă intervenția de moment a Kremlinului deocamdată este eficientă.

Cu toate acestea, chiar dacă a negat o implicare a Rusiei în această afacere sângeroasă și a apreciat modul în care au gestionat criză, Departamentul de Stat a avut un discurs foarte critic la adresa lui Putin, a guvernării acestuia și a războiului din Ucraina.

Între timp, liderii Franței și Germaniei au revenit pe fir, reluând comunicarea cu Putin pe subiectele legate de războiul din Ucraina. Tradițional comunicatele difuzate de Moscova, Paris și Berlin par să fie despre discuții diferite, dar cert este că se poartă discuții.

Comments are closed.